*Nouă ni s-a dat cea mai mare comoară a universului, în mâinile noastre de țărână: Trupul și Sângele viu ale Lui Dumnezeu.

În adâncul inimii tale, ascuns după multe văluri de porfiră vie, se află leacul minunat pentru orice durere și lumina vieții tale: Dulcele nume al Lui Iisus. Roagă-te!

*5 trăsături ale unui duhovnic bun:
1. Smerenia. Nu se umflă în pene, nu împarte binecuvântări nesolicitate, nu privește de sus "turma", nu vorbește neîntrebat.
2. Înțelepciunea. Nu scotocește în intimități, caută rădăcinile păcatelor, cumpănește raportul păcat-vină-pocăință, nu exagerează, nu minimalizează.
3. Răbdarea. Ascultă mărturisirea, pune întrebări, așteaptă empatic descoperirea de sine, nu violentează intimitatea.
4. Rugăciunea. Cere ajutorul Lui Dumnezeu, se roagă împreună cu penitentul, dă canoane-medicament, nu pedepse.
5. Simțirea. Se bucură cu cei ce se bucură, plânge cu cei ce plâng, simte în Duhul Sfânt abisul durerii, mângâie, nu condamnă sufletul rănit, atinge cu balsam de har suferințele oamenilor.

*Un părinte călugăr ținea mereu pe un raft, printre cărți, un șobolan mort care mirosea îngrozitor. 
Starețul a auzit grozăvia, așa că i-a făcut o vizită. L-a întrebat: "Părinte, de ce ții stârvul de șobolan pe raft?"
"Avva,  a zis călugărul, când mă luptă gândul de desfrânare, mă uit la el, trag aer în piept și îmi zic: Țărână stricăcioasă și putredă ești. Gândește-te că vei muri. 
Și apoi, dacă pe un amărât de șobolan nu-l poți suferi de cât e de puturos, apoi cum vei răbda iadul cu miasmele sale cumplite?" 
"Și așa mă feresc de păcatul cărnii și îmi vin gânduri de pocăință."

*Eram la catedrala din Iași, diacon. Slujea Mitropolitul Daniel, actualul Patriarh. La cuvintele: "Cu frică de Dumnezeu, cu credință și cu dragoste, apropiați-vă", s-au apropiat pentru a se împărtăși câțiva oameni. Printre ei și o doamnă mai în vârstă, cu o tocă înaltă pe cap, foarte afectată. 
Mitropolitul a șoptit: "Doamnă, v-ați spovedit?"
Ea: "Părinte, eu nu am niciun păcat..." 
Mitropolitul a dat din sprâncene: "Aici e Trupul și Sângele Lui Hristos, "spre iertarea păcatelor și spre viața de veci". Mergeți mai încolo, în bolul acela e "anafura sfinților". Doamna: "Mulțumesc!" Și a luat anafura.

Tăcerea Lui Dumnezeu e mai frumoasă decât toate cuvintele acestei lumi.

Doamne, dă-mi puterea să iubesc pe cei ce mă rănesc, că altfel nu mă voi putea mântui.