Cei care au fost în puşcărie ştiu cum aşteptau să primească o veste, să primească un ajutor de la cei liberi; tot astfel aşteaptă şi cei plecaţi din lumea aceasta să primească mângâiere de la noi.

Într-un interviu mai vechi, publicat în revista “Lumea monahilor”, părintele Justinian avea să povestească o întâmplare din tinereţea sa, care i-a marcat existenţa, despre un tânăr care s-a întors din morţi. Pe vremea aceea, parintele era stareţ la Mănăstirea Rohia. Îl chema Alexandru şi când am ajuns la el, mi-a spus că m-a chemat să se spovedească şi apoi să se întoarcă înapoi în lumea pe care a văzut-o după ce a murit”.

Tânărul i-a povestit că atunci când a văzut că este grav bolnav, s-a revoltat împotriva Lui Dumnezeu şi L-a blestemat. Apoi i-a povestit ce i s-a întâmplat imediat după ce a murit: 

“După clipa morţii au venit doi şi m-au luat şi m-au dus până la un orizont. De acolo am văzut lumea aceasta care a rămas, iar în faţă am văzut cealaltă lume. Dar când a fost gata să mă trimită dincolo de orizont, am auzit o voce care a zis: “Nu-l putem primi la noi, pentru că ne-a blestemat şi s-a lepădat de noi. Dar nu-l putem arunca în iad, pentru ca e tânăr şi e curat, fără păcat. Duceţi-l înapoi, să se spovedească şi să se împărtăşească, şi apoi va veni la noi!”

Aşa mi-a spus acest tânăr, care terminase doi ani de medicină, deci nu era un om fără carte”, a povestit părintele.

Tânărul se trezise în patul său şi imediat a trimis după preot să se împărtăşească şi să se spovedească, aşa cum i se spusese. Părintele Justinian a făcut ceea ce i-a cerut tânărul, iar la final, Alexandru i-a adresat o rugăminte: “După ce o să-mi faci înmormântarea, întotdeauna să le spui oamenilor, în toată viaţa ta, şi mai ales tineretului: să creadă în Dumnezeu, să creadă că sufletul e nemuritor, şi să creadă în viaţa veşnică, în lumea cealaltă”, a povestit prelatul, care la doar câteva zile l-a înmormântat pe Alexandru, exact cum spusese acesta.

Oamenii care l-au cunoscut pe ÎPS Justinian Chira mărturisesc că acesta avea puteri deosebite. Una dintre acestea este descrisă în volumul “Sfinţii de lângă noi”. Iată pasajul din carte în care se vorbeşte despre arhiepiscop:

“Înainte de a ne porni pe drumul de întoarcere, ne-am ridicat de pe scaune, ca să facem o fotografie împreună. Lângă Înalt Preasfinţitul Justinian a nimerit un prieten de-al meu. Nu ştiu cum arhiereul l-a atins, involuntar, în dreptul plexului solar, şi atunci s-a întors spre acesta şi i-a spus:

- Tu ai fost un mare păcătos!

Prietenul meu se întorsese de curând la Hristos, venind din lumea drogurilor şi a desfrânării.

Cine a fost Părintele Justinian Chira
 

Justinian Chira (n. 28 mai 1921, Plopiş, Şişeşti, Maramureş, – d. 30 octombrie 2016, Baia Mare) a fost un episcop român, membru al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

În anul 1941 Ioan Chira a intrat ca frate la Mănăstirea Rohia, unde în anul 1942 a fost tuns în monahism, sub numele Iustinian. Tot în 1942 a fost hirotonit ierodiacon, apoi, în 1943, ieromonah. A devenit stareţ al acelei mănăstiri (1944 – 1973), unde a desfăşurat o apreciabilă activitate gospodărească şi pastorală. În 1948 a devenit protosinghel, iar în 1967 arhimandrit.

A studiat la Seminarul Teologic Ortodox Român din Cluj şi apoi la Institutul Teologic Universitar din Sibiu, unde a obţinut licenţa.

La 11 iunie 1973 Sf. Sinod l-a ales episcop-vicar al Episcopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, cu titlul Maramureşanul, iar hirotonirea episcopală a avut loc în data de 9 septembrie 1973.
În contextul refacerii ierarhiei române unite în Maramureş prin consacrarea episcopului Lucian Mureşan la Baia Mare în 27 mai 1990, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis la 9 iunie 1990 numirea lui Iustinian Chira ca locţiitor al arhiepiscopului Teofil Herineanu al Clujului, stabilindu-i reşedinţa la Baia Mare.

În data de 27 septembrie 1990 Sfântul Sinod a reînfiinţat Episcopia Maramureşului şi Sătmarului şi l-a numit episcop eparhiot pe Iustinian Chira. Alegerea a fost recunoscută de preşedintele Ion Iliescu prin decretul nr. 53 din data de 7 noiembrie 1990, publicat în Monitorul Oficial al României din 9 noiembrie 1990.

Instalarea sa în funcţie a avut loc în data de 11 noiembrie 1990 în Vechea Catedrală Greco-Catolică din Baia Mare.

În noua slujire, a înfiinţat un seminar teologic în Baia Mare. A iniţiat foaia eparhială Graiul Bisericii Noastre.

Activitatea de 37 de ani de slujire a Episcopului Justinian Chira a fost răsplătită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, care a decis să i se acorde titlul de arhiepiscop onorific al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, la data de 13 decembrie 2009.

IPS Iustinian Chira a încetat din viaţă la vârsta de 95 de ani. Mormântul Înaltpreasfinţitului se află la Mănăstirea Rohia, mănăstire pe care a păstorit-o timp de aproape 30 de ani.

(Nicolae Ghişan)