8:58 PM
SCRISOARE DE LA DUMNEZEU

Dragul meu, 

Într-o zi, pe când nimic nu era și tu nici nu te gândeai că ai fi putut exista, Eu l-am creat pe om. Și-Mi era atât de drag!
     Și l-am făcut după chipul și asemănarea Mea și i-am spus doar atât: "Te rog, nu Mă uita! Nu-ți cer nimic mai mult, doar nu Mă uita!"
   Și ca să-i fie mai ușor, l-am înconjurat de semnele prezenței Mele: un cer albastru și-o mare adâncă, păduri foșnind de viață, pomi plini de roade și-un soare imens și alți zeci de aștri ce-i strigă întru-na: "Te rog, nu uita de Dumnezeu!"
    Și am făcut zeci de câmpii colorate și-o floare pe care am vrut chiar să o cheme "nu-mă-uita!" - astfel omul Meu drag să nu Mă uite.
     Și-am pus lângă el o altă făptură, la fel de frumoasă, cu chip ca al Meu și i-am dat zâmbet și suflet, priviri gingașe și vorbe de duh, ca să-i sporească despre Mine și  să-i spună doar atât: "Doamne, eu nu te uit!"
   Dar... tot m-a uitat. Și atunci i-am dat legi și regi, și profeți și semne de bine, de greu, bucurii și-ncercări; și i-am trimis suferința, sperând să alerge la Mine cu brațele îndreptate spre Cer; și-am pus și oameni de seamă să-i strige într-una în Numele Meu: "Omule, nu uita de Dumnezeu!"
    Dar tot M-a uitat...
    Și-am zis: "Nu vreau să-l pierd pe cel ce-mi este atât de drag. Am să-i dau totul. Am să mă dau pe Mine." Și m-am dus pe pământ, am trăit pentru el, am murit și-am înviat și cu totul m-am așezat într-o bucățică de Pâine și un strop de Vin. Și din acestea tot strig: "Nu mă uita, primește-Mă în inima ta!"
   Și mă tot uit cum mă așază în potire frumoase  și-n chivote aurite, dar nu mă poartă în inimi și în minte.
Și-atunci strig... și iar strig, și te rog:
"Omule, nu Mă uita, primește-Mă în inima ta!"
    Ce-aș mai fi putut să fac ca tu să nu mă uiți și să mă vizitezi mai des, sau în casa ta să mă inviți ca prieten drag ce-mi ești? Am făcut totul... și totuși tu mă uiți.
    Ți-am scris ca să-ți spun că duminică m-au încuiat în biserică și tot aștept să vină cineva să-mi spună să merg cu el, să nu mai fiu Singur în Altar. Te rog, amintește-ți de Mine și primește-Mă să stau cu tine. Iar dacă devin prea incomod și iarăși Mă vei alunga, am să gasesc pe altcineva.
   

Cu drag, Dumnezeu - Prietenul care te-a creat și care te-a rascumpărat.
 

P.S: Te rog să spui și altora, că doar atât doresc: să nu fiu uitat în taina sfântă a Altarului, unde-i aștept pe prietenii mei pentru Sfânta Împărtășanie. Mulțumesc! Te iubesc!
 

Pr. protosinghel Hrisostom Filipescu

Vizualizări: 1115 | Adăugat de: mariusdumitru777 | Tag-uri: la, Dumnezeu, De, scrisoare | Evaluare: 0.0/0

Alte articole

RUGĂCIUNEA PENTRU LUME A CUVIOSULUI PAISIE AGHIORITUL DIN MUNTELE ATHOS

De ce trebuie să aprindem candela înaintea icoanelor

Trebuie să se trezească în fiecare român conştiinţa unei mari datorii!

Conştiinţa este glasul Lui Dumnezeu în inima noastră

În Cine trebuie să credem?

Total comentarii : 0
avatar