Dragul meu, 

Într-o zi, pe când nimic nu era și tu nici nu te gândeai că ai fi putut exista, Eu l-am creat pe om. Și-Mi era atât de drag!
     Și l-am făcut după chipul și asemănarea Mea și i-am spus doar atât: "Te rog, nu Mă uita! Nu-ți cer nimic mai mult, doar nu Mă uita!"
   Și ca să-i fie mai ușor, l-am înconjurat de semnele prezenței Mele: un cer albastru și-o mare adâncă, păduri foșnind de viață, pomi plini de roade și-un soare imens și alți zeci de aștri ce-i strigă întru-na: "Te rog, nu uita de Dumnezeu!"
    Și am făcut zeci de câmpii colorate și-o floare pe care am vrut chiar să o cheme "nu-mă-uita!" - astfel omul Meu drag să nu Mă uite.
     Și-am pus lângă el o altă făptură, la fel de frumoasă, cu chip ca al Meu și i-am dat zâmbet și suflet, priviri gingașe și vorbe de duh, ca să-i sporească despre Mine și  să-i spună doar atât: "Doamne, eu nu te uit!"
   Dar... tot m-a uitat. Și atunci i-am dat legi și regi, și profeți și semne de bine, de greu, bucurii și-ncercări; și i-am trimis suferința, sperând să alerge la Mine cu brațele îndreptate spre Cer; și-am pus și oameni de seamă să-i strige într-una în Numele Meu: "Omule, nu uita de Dumnezeu!"
    Dar tot M-a uitat...
    Și-am zis: "Nu vreau să-l pierd pe cel ce-mi este atât de drag. Am să-i dau totul. Am să mă dau pe Mine." Și m-am dus pe pământ, am trăit pentru el, am murit și-am înviat și cu totul m-am așezat într-o bucățică de Pâine și un strop de Vin. Și din acestea tot strig: "Nu mă uita, primește-Mă în inima ta!"
   Și mă tot uit cum mă așază în potire frumoase  și-n chivote aurite, dar nu mă poartă în inimi și în minte.
Și-atunci strig... și iar strig, și te rog:
"Omule, nu Mă uita, primește-Mă în inima ta!"
    Ce-aș mai fi putut să fac ca tu să nu mă uiți și să mă vizitezi mai des, sau în casa ta să mă inviți ca prieten drag ce-mi ești? Am făcut totul... și totuși tu mă uiți.
    Ți-am scris ca să-ți spun că duminică m-au încuiat în biserică și tot aștept să vină cineva să-mi spună să merg cu el, să nu mai fiu Singur în Altar. Te rog, amintește-ți de Mine și primește-Mă să stau cu tine. Iar dacă devin prea incomod și iarăși Mă vei alunga, am să gasesc pe altcineva.
   

Cu drag, Dumnezeu - Prietenul care te-a creat și care te-a rascumpărat.
 

P.S: Te rog să spui și altora, că doar atât doresc: să nu fiu uitat în taina sfântă a Altarului, unde-i aștept pe prietenii mei pentru Sfânta Împărtășanie. Mulțumesc! Te iubesc!
 

Pr. protosinghel Hrisostom Filipescu