*Dă ceva Lui Dumnezeu ca mulțumire că ai ajuns să fii dintre cei în stare să facă bine, ci nu dintre cei care au nevoie de binefacerea altora, că nu te uiți la mâinile altora, ci alții caută spre mâinile tale.
Este greu să-i deosebeşti pe cei cu adevărat săraci de cei prefăcuţi?

Gândiţi-vă că este mai bine să dăm ajutor celor ce nu-l merită, decât să nu-l dăm celor ce-l merită şi care au nevoie de el.
Îmbogățește-te nu numai cu prisosința, ci și cu evlavia, nu numai cu aur, ci și cu virtute, și mai ales, îmbogățește-te numai cu aceasta. Fă-te mai de cinste decât aproapele, arătându-te mai bun! Fă-te dumnezeu pentru cel lovit de nenorocire, prin imitarea milostivirii Lui Dumnezeu.
 

*Dumnezeu ne trimite darurile Sale cu o bucurie mai mare decât cea cu care le primim noi. Nimic nu mi se pare mai atrăgător decât dialogul secret al sufletului cu el însuşi şi cu Dumnezeu. Mai bine un război vrednic de laudă, decât o pace care te desparte de Dumnezeu! A-L înţelege pe Dumnezeu este greu, iar a-L exprima este cu neputinţă.
Un lucru mic este un lucru mic. Dar credinţa din lucrurile mici este un lucru mare.

*Prietenia nu subordonează, ci egalează. Ea înseamnă ridicarea unuia prin celălalt la Dumnezeu. Astfel, omul a fost creat din ţărână şi suflare după chipul cel nemuritor, deoarece în acestea două natura spiritului este supremă. În calitatea mea de pământ sunt legat de viaţa de aici, de jos, dar fiind şi o părticică divină, port în sânul meu dorinţa vieţii viitoare.

Cerul este, adesea, mai aproape de noi atunci când ne aplecăm, decât atunci când ne îndreptăm în sus.
Să devenim dumnezei din pricina Lui Hristos, aşa cum El S-a făcut om din pricina noastră.
Celor ce iubesc cu adevărat, viaţa întreagă li se pare o zi.

*Tu vorbești de rău pe alții, observând în ei lucruri mărunte...

Nu ți-e teamă că ei vor începe să vorbească de viciile tale cele mari?

E mai bine să auzi despre tine vorbe rele, decât să vorbești de rău pe alții.

(Sfântul Ierarh Grigorie Teologul)