Biet orfan cu chip de înger, șade trist pe-o piatră rece
Ploaia asta prinsă-n fulger, lumea parcă vrea s-o-nece.
Lui nu-i pasă nici de ploaie, nici de fulger nu se teme,
Gândul lui ca pe-o scrisoare, către Domnul îl așterne.

- Doamne, Tu ai fost ca mine, părăsit și-nfometat?
Când ai vrut un colț&n ... Detalii... »