Când viaţa aceasta e încurajată de statornicia bogăţiei, de negrija întâmplărilor, omul se strică; iar o viaţă stricată de patimi strică şi mintea, care, odată stricată, nu mai deosebeşte adevărul de minciună sau binele de rău, ci le zice tocmai întors: răului bine şi minciunii adevăr. Barbaria o avem în noi de la început. E șuieratul șarpelui: "Nu, nu veți muri! Dumnezeu vă minte. Îi e frică de voi. Vă vrea muritori..." E în furia drăcească a lui Cain, în ura tâmpă a veacurilor, în oceanul de sânge de sub pământ, în capetele date în ușile închise ale Raiului, în războaiele, furia, animalitatea de iad a păcatului. E în noi. Stă aco ... Detalii... » |