Un sihastru trăia în adâncul pustiului de treizeci de ani. Mâncarea lui era o buruiană oarecare ce crestea în acea pustie. Mai târziu a început a gândi și a grăi în sine, zicând: "În zadar mă necăjesc de atâția ani aici, în această pustie și nu mănânc decât această buruiană; și nici o descoperire sau vedenie în vis sau aievea nu văd, sau nici o minune n-am făc ... Detalii... » |