Odată, în Postul Mare, vine bunica Veronica din Iaşi la împărtășit și spovedit; dânsa are 94 de ani, evlavioasă, rugătoare, cuminte, lucidă și sprintenă ca o rândunică.
Îmi dă un pomelnic de morţi şi de vii, așez pomelnicele la locul lor, aștept să văd ce-mi va mai spune. 
Bunicuța începe a zice: "Ştii, părinte, că am pensia mică, nu am bani pentru pomelnice, dar ştii ce am făcut eu pentru mata? Ți-am citit vreo 400 de Paraclise la Maica Domnului, fiindcă ştiu că n-ai timp, la câtă treabă este la mănăstire.
 

M-a luat instantaneu o stare de rușine interioară, mă gândeam în sine, vezi suflet de creștină care te umilește la ziua Judecății de Apoi!
Ce răspuns să dai ca preot sănătos şi întreg Lui Dumnezeu în ziua aceea, pentru lenea și comoditatea de azi ??? 
Când o bătrână sfântă, la 94 de ani vine şi spune că s-a rugat în contul tău cu 400 de Paraclise, ce raspuns să mai ai înaintea Domnului Hristos? 
În ce loc va sta ea în Rai sau în Slava Lui Dumnezeu şi în ce loc vom sta noi ca slujitori, la fel creștinii nepăsători a Lui Dumnezeu în ziua Judecății???
 

Am cugetat mult timp la această lecție de râvnă duhovnicească, preot în putere, tânăr, sănătos, bun de nevoință, nu te doare nimic, sănătos, apt să pleci genunchii, să deschizi Ceaslovul și Psaltirea, fără să te doară ochii și culmea, tocmai o bătrâna la 94 de ani șă te depășească în nevoință, asta da lucrare duhovnicească!
Am întrebat-o:
- Dar cum vă menţineți atât de vrednică? Mă oftic de rușine, cum vă mişcati atât de iute și bine la vârsta mata? 
 

Răspuns de creștin practicant și convins de puterea credinței:
- Părinte, eu încă fac între 100 şi 200 de metanii pe zi, citesc Psaltirea și postesc! 
 

Am mai spus deseori, nimeni nu cunoaşte valoarea supremă a acestui sport spiritual care se numeşte "METANIA"! 
Nimeni nu vrea să înțeleagă puterea supremă a rugăciunii, vă rog să ţineţi cont de aceste lucruri simple, căci, cine nu-L va descoperi pe Dumnezeu în aceste lucruri simple, nu-L va descoperi nici în lucrurile mari! 
 

Noi, cei în putere, nu punem accent pe bătrâni prea mult, nici valoare, mulți din noi îi socotim nişte piedici în calea progresului societăţii, însă în ei se ascunde toată Istoria Creştinismului, toată Istoria României şi toată şcoala vieţii, ani de greutăți, de suferință, muncă, răbdare, smerenie și multă înțelepciune duhovnicească.

(Părintele Calistrat Chifan)