Dacă n-ai nimic în pungă pentru bietul om sărman,
Lasă o lacrimă să curgă, s-o oferi în loc de ban. 
Călător ce-ți bate-n poartă nu-l lăsa degrab' să plece,
Dacă nu vrei să-i fii gazdă, dă-i un strop de apă rece!
 

Iar de-ai dat un ban în silă, aruncându-l cu dispret,
Fapta ta, fără iubire, n-are-n ceruri nici un preț.
Și Hristos, urcând Golgota, drumul către răstignire,
A purtat păcatul lumii cu cereasca Sa iubire!
 

A privit la toți cu milă și cu dragoste de frate,
Nu a vindecat leproșii, judecându-i după fapte,
Nici lui Iuda, vânzătorul, nu i-a socotit trădarea,
Nici nu a cerut la Tatăl, pentru fapta-i, răzbunarea!
 

Astăzi nu lipsește pâinea, peste tot se-aruncă banul,
Dar lipsește omenia de a mângâia sărmanul,
Avem inimi împietrite, ochii noștri cum să plângă, 
Când avem belșug la masă și mulți gologani în pungă? 
 

Dar suntem săraci de fapte, candele fără ulei,
Mici la suflet, goi de lacrimi și-n biserici farisei,
Avem glas spre cleveteală, nu avem spre mângâiere,
Osândim și dăm cu piatra, ne-nvoim la cele rele. 
 

Au trecut atâtea veacuri peste Jertfa de pe Cruce,
Nici a noastră neputință nu putem a o mai duce,
Am uitat sau nu ne pasă că avem în cer un Domn,
Și-a primit să fie Jertfă, pentru toți, Un singur OM !