Du-te în camera ta, în cămara ta, în inima ta și, întâi de toate, gândește-te bine cu Cine stai de vorbă și spune apoi cum te-nvăţ eu, om bătrân:
„Doamne, mulţumescu-Ți Ţie, Doamne, că m-ai adus să stau de vorbă cu Tine, pe mine… omul cel mai păcătos!”

Și pe urmă stai și grăiește cu Dumnezeu. Că ce vrea El de la noi? Să scoatem dinlăuntrul nostru toate păcatele care ne-ntinează. La miezul nopţii – ori chiar la miezul zilei, că noi toată ziua păcătuim – intră în cămara sufletului tău și stai de vorbă cu „Cel ce curăţește toate fărădelegile tale!” Și zi atunci:

„Iartă-mă, Doamne, iartă-mă, că n-am știut că în faţa ochilor Tăi toate s-au petrecut! Iar eu nesimţitor eram și la Tine deloc nu mă gândeam!”

Și fă așa zi de zi și învaţă să stai înaintea Lui Dumnezeu, că așa te vei curăţi și te vei pregăti pentru judecata viitoare. Și tot așa îţi vei vedea treptat micimea ta și mulţimea păcatelor tale, dar și mărinimia Lui Dumnezeu, Care "nu voiește moartea nici unui păcătos, ci să se întoarcă și să fie viu.”

Toate rugăciunile sunt frumoase – și bine este să citiţi și pe cele din Ceaslov, ori Psaltirea, sau Paraclisul Maicii Domnului – dar, dacă vremea vă este puţină, staţi înaintea Lui Dumnezeu cum v-am învăţat eu și grăiţi-I din preaplinul inimii voastre! Așa să faceţi și o să ajungeţi să-L simţiţi viu în inimă pe Dumnezeu! Și o să fiţi conștienţi că toate câte le faceţi, înaintea Lui le faceţi! Și iarăși să v-aduceţi aminte că atunci când rugăciunea voastră încetează, atunci începe păcatul! Chiar și încetarea rugăciunii e păcat, că Dumnezeu a spus: „Fiţi sfinţi!” – și eu de sfinţi fără de rugăciune nu am auzit a fi! Iar apostolul Pavel spunea să ne rugăm neîncetat! Așadar, neîncetat, nu doar din când în când. În veacurile acelea nu erau nici preoţi, nici Biserici, nici călugări: era doar o comunitate de creștini într-o lume păgână. Lor le spunea Apostolul să se roage neîncetat și îndemnul este bun și pentru voi, cei care n-aveţi vreme de rugăciune, că nici cei din timpurile apostolice nu știau câtă vreme de rugăciune mai au, pentru că erau tot timpul sub prigoană. Faceți din viața voastră rugăciune și stați ca în fața Domnului neîncetat!

(Avva Iulian Prodromitul)