Să nu uităm niciodată că suntem copiii Lui Dumnezeu! Iar Dumnezeu niciodată nu își lasă copiii de izbeliște! Zâmbiți, iertați, iubiți, credeți, nădăjduiți și așa, cu siguranță, vom fi împliniți!
Zâmbiți! E gratis și face bine! Nu trebuie să escaladezi munți ca să ajungi la Hristos, este deajuns să cobori în inima ta, să faci curat acolo și atunci Hristos vine Singur în ea. Eliberarea sufletului este luminarea minții și liniștea inimii. Când ajungi să te vezi pe tine însuți, în toată păcătoșenia în care ești, atunci nu ai curajul sau puterea să judeci pe altul! Foarte mult contează îndreptarea și pocăinţa în viața omului, de fapt, aceste două sunt aripile care îl scot pe om din noroiul patimilor și îl duc în brațele Lui Hristos. Dragostea Lui Dumnezeu să se reverse peste sufletul nostru! Să căutăm pacea și atunci în pace vom trăi!

Să vedeți ce înseamnă să fii copil, dar mai mult decât atât, să fii și sărac... 

Eram copil destul de fraged. Știu că am ajuns la magazin într-o duminică după-masă. Acolo erau niște copii care beau Coca Cola rece. Și acum țin minte bruma rece care se vedea pe sticlă. Eu dacă băusem o dată sau de două ori câte o gură din acest suc. Atâta poftă aveam, de nu vă imaginați! Vă dați seama că nu mi-a dat nimeni... Am plecat acasă abătut și cu mare poftă de acest suc. Dimineața următoare m-am trezit și am ieșit la treabă prin curte. Când trecea câte un avion, mă gândeam că poate aruncă câteva sticle de Coca Cola. Băgam trunchiul de crăpat lemne pe el sub trepte că nu cumva să se spargă vreo sticlă. Cât timp nu m-am uitat eu după avioane... și nimic!

Ce copil prostuț! Dar ce să facem? Copiii săraci visează tot ceea ce nu își permit, în principiu mâncare, sucuri, dulciuri și jucării. Apoi, după ce am crescut mai mare, au apărut chioșcurile cu dozatoare de suc (o porcărie și jumătate, dacă mă întrebați acum) dar atunci, copil fiind, munceam la ogor, la lemne, făceam haraci (rude) de fasole și le vindeam ca să îmi pot cumpăra când ieșeam de la școală câte un pahar - două de suc. Acasă, ca să îmi potolesc setea de suc gazos, făceam apă cu bicarbonat. Dar cu toate acestea, am trăit o copilărie minunată! O copilărie pe care acești copii din ziua de astăzi nu o mai au. La noi singurele jocuri în casă erau șahul și moară, în rest greu ne mai strângea mama de pe uliță! Doamne, ce vremuri frumoase, dar apuse pe veci! 

Înainte de somn și de odihnă, spune în gândul tău o rugăciune! Nu cere de la Dumnezeu lucruri și minuni, mai degrabă mulțumește pentru tot ce ai în clipa aceasta și acum! Nu te culca fără iertare! Nu închide ochi până nu spui celui drag că îl iubești, fie părinții tăi, bunicii, copiii, nepoții, soția sau soțul, ori prietenilor tăi. Prin acest gest, le faci noaptea minunată, liniștită, împlinită! Iartă din toată inima ta și atunci vei simți binecuvântarea Lui Dumnezeu asupra ta.