Academia măgarilor
(Iisus a mers pe "măgarule")

Cel mai folosit sofism - că argument nu e nicidecum - împotriva Bisericii și a preoților e acela că Iisus a mers pe măgar. Și că popii au mașini de lux.
Ok. Măgarul în vremea Mântuitorului era mașina de azi. Biblia abundă în versete care arată că proprietarul unui măgar era cel puțin din clasa de mijloc. Caii erau interziși civililor, fiind apanajul exclusiv al armatei. Așadar, un măgar era necesar transportului și era un semn de abundență, după cum vedem în pilda samarineanului milostiv.
A avea o mașină azi e o necesitate. A avea o mașină bună, mai ales după ce ai studiat vreo 20 și ceva de ani în școli e natural, firesc. În societatea putredă românească cocalarii analfabeți, traficanții de femei, hoții din occident au dreptul să aibă mașini bune, dar preoții - nu. Nici dacă au muncit din greu pentru asta și le este necesar. 
Vrăjmașii Lui Dumnezeu ar vrea ca preoții să meargă pe măgari. Nu știu cum, pe lângă stradă cumva. De fapt, diavolii din ei ar vrea ca preoții să nu mai fie deloc, că le strică misiunea de îndrăcire a lumii. Toți acești decerebrați nu s-ar sui pe măgar, au case și averi uriașe, dar ei au dreptul, popii - nu. 
De fapt, argumentul cu măgarul ne arată clar că sofismele pe care le folosim să explicăm realitatea, de fapt NE DEFINESC.
Măgar e ăla care în loc să muncească, are grija altora și vine cu prostia asta cu măgarul. Dar când îi moare mama, vrea ca preotul să ajungă în 10 minute. 
Argumentul pro-avort că pruncul nenăscut nu e om, demonstrează că cel care spune asta nu e om. 
Argumentul că pruncul nu simte și nu gândește dovedește că omul care afirmă cretinismul ăsta nu simte și nu gândește. 
Argumentul că Iisus a mers pe măgar demonstrează faptul că omul care afirmă asta e un măgar. 
Cer iertare măgarilor veritabili, buni, blânzi, încăpățânați, muncitori, harnici la căruță.

(Părintele Ioan Istrati)