- Gheronda, rugăciunea inimi înlătură fiecare gând, dacă-ți faci semnul Sfintei Cruci și spui rugăciunea aceasta din tot sufletul? Le risipește pe toate?

Gheron Nikon:

- Da, depinde! Că este o armă, pot zice că nu este o simplă armă. „Doamne Iisus Hristoase, miluiește-mă” nu este o simplă armă împotriva diavolului. Fiți atenți, că este armă nucleară! Zguduie pe diavol, îl face să dispară. Este o rugăciune puternică, concentrată, înspăimântătoare. În cadrul ei sunt cuprinse toate rugăciunile. Știți de ce?

Spune Sfânta Scriptură că atunci când va fi a doua venire a Lui Hristos, se va arăta pe cer numele Lui Hristos, în prezența Căruia tot genunchiul are să se plece, al celor pământești și al celor cerești. Acesta este o taină, numele Lui Hristos. Vor îngenunchea în fața numelui și cei de dedesubturile pământului. Diavolii se vor pleca în fața acestui nume.

Spune iarăși Apostolul Pavel: „Nu există alt nume prin care ne vom mântui”, iar noi ce facem? Rostim acest nume. Spunem: „Doamne Iisuse Hristoase, numele Tău numim, alt Dumnezeu afară de Tine nu știm, numele Tău numim!” 

Este ceva ce încearcă diavolul să ne forțeze să nu facem. Diavolul nu se teme dacă noi credem în Dumnezeu. Fiți atenți la aceasta: Oricâtă credință ai, nu te mântuiește, nu te mântuiește, dacă doar crezi în Dumnezeu. Diavolul este nimicit și noi ne mântuim când credem că Hristos este Fiul Lui Dumnezeu, Dumnezeu adevărat. Nu avem alt Dumnezeu. Acest lucru este scandalos pentru el. Cum tremură diavolul la auzul numelui Lui Hristos! Noi numim pe Hristos Domn, exact ceea ce diavolul încearcă să ne forțeze să nu o facem. De la bun început nu vrea să te gândești la Hristos. După aceea îți spune: „Te gândești la El? Gândește-te la El ca la un mare inițiator, ca la o întrupare a lui Budda, ca la un mare scriitor, sau filosof, sau, sau, sau, dar nu ca la Hristos, Fiul Lui Dumnezeu!”.

Însă noi spunem: "Doamne Iisuse Hristoase, miluiește-mă!" Milostenie cine cere? Un cerșetor. Cu alte cuvinte te smerești! L-ai ars pe diavol! De aceea, noi stăruim în rugăciunea inimii. Nu are nici o valoare dacă ne facem semnul Sfintei Cruci, iar noi avem înlăuntrul inimii noastre pe diavol. Nu ne mântuiește, este nefolositor. Important este să avem în mintea noastră numele Lui Hristos. Este armă nucleară, iar aceasta o veți vedea în practică. Când veți zice această rugăciune, nimic și nimeni nu vă va putea pune piedici. Această rugăciune o putem spune totdeauna și în tot locul. Începeți și însăși rugăciunea vă va învăța toate. Când va veni vremea ispitei, vă va „înțepa” diavolul și nu vă va rămâne nimic decât rugăciunea. Acea rugăciune pe care ați pus-o în practică și ați învățat-o!
 

Când omul se nevoiește, de cele mai multe ori, diavolul se întoarce pe dos. Pentru  că știe ce armă este postul, ce putere are postul! Tocmai de aceea în perioadele de post, în Postul Mare, al Adormirii și în Postul Crăciunului, care-i un post ușor, diavolul înnebunește și caută să ne distrugă postul, făcându-ne să ne certăm, făcându-ne să judecăm, să luăm seama la ce face unul și altul, ca să pierdem plata pe care o vom primi de la Dumnezeu pentru postire.

În perioadele de post să fim mai prevăzători, mai treji, într-o mai adâncă stare de trezvie și în mai multă rugăciune. Postul să nu fie numai al stomacului! Să fie și al ochilor, să postească și urechile de ceea ce aud, și limba de ceea ce zice, să postească toate! Să postim și să știm că, deoarece atunci îl facem pe diavol să sufere, și el ne va ataca! Să nu vă neliniștească deloc aceasta! Nu poate face nimic! Dacă ar fi putut, ar fi făcut!  

Si dacă auziți vreun isteț care vă spune că și Sfânta Scriptură zice că nu este păcat ce baga omul în gură, ci ceea ce scoate, ceea ce spune, că asta are importanță, că zice Hristos, și vor să spună, folosind cuvântul lui Hristos, că: postul nu este necesar, căci Însuși Hristos a spus că ceea ce scoți pe gură, ceea ce spui, te va condamna, nu ceea ce bagi în gură, dacă îți va spune cineva un astfel de lucru, să-i spui și tu: "Dacă Lui Hristos i-a folosit postul, voi posti și eu! Dacă fac mai multe minuni decât a făcut Hristos, atunci voi opri postul. Deocamdată, dacă Lui i-a folosit postul, cu atât mai mult îmi va folosi și mie. Și continuați să postiți, și lăsați isteții în istețimea lor!

(Gheron Nikon din Sfântul Munte Athos)