Când te scoli dimineaţa din somn, gândeşte-te că Dumnezeu îţi dă ziua pe care n-ai fi putut să ţi-o dai singur, şi pune deoparte prima oră sau măcar un sfert de oră din ziua ce ţi s-a dat şi adu-o drept jertfă într-o rugăciune de mulţumire şi de cerere bună.
Să-ți ferești capul de frig și de prostie! Oamenii se roagă Lui Dumnezeu să-i scape de necazuri, iar Dumnezeu se roagă de oameni să părăsească păcatul. Acum judecaţi, care şi de cine să asculte întâi: Dumnezeu de oameni sau oamenii de Dumnezeu?
Cât suntem departe de iubirea de vrăjmași și zarea desăvârșirii cât e de departe, ne stă probă faptul că aproape în fiecare casă trăiesc laolaltă oameni care nu se înțeleg.
Nu-i vorbă... trebuie să înțelegeți și aceasta – că din toate suferințele care tulbură furios viața omenească, cea mai mare este ura, dușmănia și răzbunarea: unul și același diavol: boarea iadului între oameni.

O, tu ură, care vii din iad și faci și lumea iad!

Sigur că a propovădui iubirea de vrăjmași între asemenea condiții de iad, înseamnă să o pățești la sigur. Astăzi se ințelege lucrul acesta cel mai bine. Dar când mai și trăiești iubirea de vrăjmași, iubirea care nu face deosebire între oameni, asemenea Lui Dumnezeu, Care trimite ploaie și peste cei buni și peste cei răi, riscurile sunt ultime: crucea te așteaptă.

Să nu se creadă că în lumea aceasta poți crede în desăvârșire nepedepsit! Iar Iisus se ruga pentru ucigașii Săi.

Aceasta n-o pot face decât oamenii hotărâți să sfârșească pe o cruce. Deci, ce facem? "Fricoșii nu intră întru Împărăția Lui Dumnezeu" – scrie în Scriptură. Deci, porunca aceasta a iubirii de vrăjmași și a desăvârșirii, chiar și Dumnezeu a plătit-o cu viața.