Cea mai puternică rugăciune care te păzeşte de gânduri rele şi de războaie este aceasta: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul Lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul!”

Dacă ar vibra în mintea noastră rugăciunea aceasta, fie călugăr sau mirean închinător, de unde eşti, diavolul nu are putere să intre în sufletul acesta, pentru că aude numele Dumnezeului Celui viu. Şi Dumnezeul nostru este foc mistuitor, îi arde pe diavoli.
Nu te poate schimba nimeni dacă ai în inima ta pe „Doamne Iisuse…” Dar trebuie să ai o treaptă a rugăciunii. Când zici „Doamne Iisuse…” se cutremură tot iadul, numai să zici din inimă.
 

Extras din "Arhimandrit Cleopa Ilie, Îndrumări duhovniceşti pentru vremelnicie şi veşnicie", Editura Teognost, Cluj-Napoca, 2004, p. 259

Pricina pentru care n-ai gust de mâncare este îmbuibarea, fiindcă zice Sfântul Nicodim Aghioritul: „Una din pedepsele Lui Dumnezeu pentru cel lacom cu pântecele este că pierde gustul mâncării.”
De ce n-are gust de mâncare? Fiindcă a încărcat stomacul peste măsură, a stricat râșnița stomacului, s-a îmbuibat peste măsură. Cel ce postește știe ce spun; lui îi pare mămăliga cu ceapă sau cu usturoi sau cu murături, când o mănâncă seara, ca un cozonac. N-ați pățit așa ceva? Când postești, e bună mâncarea; de aceea, când n-ai gust de mâncare, ia postul în ajutor și te face doctor pentru stomacul tău, căci, când vei mânca cu plăcere mâncarea cea mai ușoară, te-ai făcut sănătos. Dar cel mai mulțumit e altcineva: e sufletul.

(Arhimandritul Cleopa Ilie, Predici la Duminicile de peste an, Editura Mânăstirea Sihăstria, 2007, p. 39)