9:06 PM
Părintele Calistrat Chifan - Noi ne credem credincioși, ne credem deştepţi, ne dăm cu părerea, osândim, judecăm...

Ai fost la Sihăstria, la mormântul părintelui Cleopa. Ţi-ai schimbat cu ceva viaţa? Ai fost la mormântul lui Arsenie Papacioc. Ţi-ai schimbat viaţa? Ai fost la mormântul Sfânt, la Ierusalim! Ţi-ai schimbat viaţa? Fă-ţi pravila! Fă-ţi canonul! Fii credincios! Fii evlavios! Fii demn! Fii om! Fii bun! Fii blând! Nu urî! Nu duşmăni! Nu pârî! Nu face rău! Nu scârbi! Nu jigni! Şi-atunci, sfântul din tine va da lumina de care tu ai nevoie, şi omul lăuntric din tine te va scoate la lumină. Noi suntem exact, ştiţi cum? Ca un măr frumos şi roşu pe deasupra şi viermănos înăuntru. Putregaiul stă in noi! Şi Iisus Hristos a demonstrat acest lucru: "O, fariseilor şi cărturarilor făţarnici! Pe deasupra păreţi morminte văruite, dar înlăuntrul vostru este numai putoare şi păcat!"

Ei, aşa şi noi oamenii: noi vrem să ne credem credincioși, vrem să ne credem deştepţi, ne dăm cu părerea, osândim, judecăm, catalogăm, noi cunoaştem tot...

Cel mai mare păcat, pe care nu-l suportă Dumnezeu, este să judeci tu problemele cuiva, din sufletul lui, cu mintea ta! Fără ca să-i cunoști sufletul! Pentru că, nici duhovnicul, cât este de duhovnic, nu știe niciodată tot ce este în sufletul unui creștin. Postul, rugăciunea, răbdarea, smerenia, dragostea de aproapele, faptele bune, ne pot mântui sufletul și împăca cu Dumnezeu.

"Părinții iubitori de copii, care își cresc copiii cu dragoste și credință, sunt părinți binecuvântați de Dumnezeu și plini de harul Duhului Sfânt." (Tihon din Zadonsk)
 

Copilul nedorit este tot un suflet a Lui Dumnezeu, care aşteaptă o mamă şi un tată.
 

Actul de adopție nu este un simplu act juridic, el este Taina unei nașteri sufletești, morale, duhovnicești, raționale, inteligibile și culturale în ethosul noii familii adoptatoare.
Mamele și copiii sunt darul Lui Dumnezeu pentru lume și viață pe acest pământ zidit de Dumnezeu. 
Copiii, cu cât sunt mai cruzi și mai precoce, cu atât este mai reușit și perfect actul de adopției în sine. 
Câți dintre noi știm ce mare dar dumnezeiesc este ajutorarea, creșterea, educarea și formarea unui prunc fără suport moral, social și material?
Să știți așa, indiferent cine ești, soțul sau soția, când vezi că s-a stins candeluța din casă, te duci și-o aprinzi.
Cât ea arde în casă, înseamnă că acea casă are rugăciune în fața Lui Dumnezeu, pentru faptul că acea flacără care consumă acel o sută de grame de ulei pe zi, care costă un ban, este jertfa casei tale. 
Iar dacă vezi că copiii s-au pus la masă fără să se fi închinat, le spui frumos: "Copii ridicați-vă să facem un "Tatăl nostru", sau să facem o cruce când ne așezăm la masă", la fel și când au terminat de mâncat, îi înveți pe copii ca să se îndeletnicească cu lucrurile astea, să mulțumim Lui Dumnezeu pentru toate, și suntem sănătoși. 

 

Slavă îndelung răbdării Tale, Doamne, Slavă Ție!

Vizualizări: 1614 | Adăugat de: mariusdumitru777 | Tag-uri: judecăm..., Părintele, Calistrat, deştepţi, credem, părerea, osândim, credincioși, Chifan - Noi, ne, cu, dăm | Evaluare: 2.0/1

Alte articole

Aşa cum ne purtăm cu aproapele, tot aşa se va purta Dumnezeu cu noi

VIAȚA SOȚILOR - Părintele Paisie Aghioritul

SEMNELE LUI DUMNEZEU - de Eliana Popa

Conştiinţa este glasul Lui Dumnezeu în inima noastră

Rugăciunea la vreme de secetă nu este un act magic

Total comentarii : 0
avatar