Este noaptea de Crăciun, stele mii se-aprind tiptil,
Prăbușit lângă o cruce, plânge-un suflet de copil. 
Are haina zdrențuită și în suflet multă jale, 
De trei zile stă de veghe la mormântul maicii sale. 
 

                                                                                                                                           - Doamne, spune-mi, unde-i mama? Vreau să știu că este bine, 
Îmi spunea cu ochii-n lacrimi că ea va veni la Tine. 
Vreau s-o-ntreb de ce nu vine, să o văd... măcar în vis 
Vino, mamă! Chiar și-o clipă, să te văd... cum mi-ai promis!

Este înghețat mormântul, ți-o fi frig în cripta rece 
Am venit să te-ncălzesc, până iarna asta trece!
Ți-am adus învelitoare, păturica cea de lână 
Să-ți mai dezmorțească, mamă, trupul tău ce stă-n țărână!

E Crăciunul! Și sunt singur, mă gândesc că, poate azi 
Te-oi vedea în chip de înger printre cetina de brazi. 
Poate-n noaptea asta sfântă, când Hristos în lume vine, 
Când în cer deschisă-i calea, vei veni și tu la mine.

 
Acum ești departe, mamă, într-un loc acolo sus, 
Nu-mi mai cânți colinda veche despre Pruncul Sfânt, Iisus
Și mi-e tare dor de tine... arde doru-n piept ca jarul, 
De-aș avea așa putere să trec cerului hotarul!

 
Să te caut printre îngeri, printre florile din Rai, 
Să m-ascund și eu în locul unde tu, măicuță, stai... 
Și de m-o vedea Hristos, Îi voi povesti de noi 
Și-am să-L rog plângând, măicuță, să te-aducă înapoi!

Și de n-o vrea să te lase să te-ntorci acas' cu mine, 
Am sa fug la Maica Sfântă să se roage pentru tine. 
Să fim iarăși împreună în căsuța noastră mică,
Să nu zaci cu trupul, mamă, într-o groapă, singurică!

Doamne-n noaptea asta sfântă, odrăslește bucuria 
Că Te naști din nou în iesle din Măicuța Ta, Maria!
Îngerii coboară-n taină... cade pulbere de stea... 
Dă-mi o aripă de înger să zbor la măicuța mea!

Cade pulbere de stele peste cripta înghețată
Un copil vegheat de îngeri trece prin a morții poartă, 
Către maica lui iubită ce-l așteaptă în lumină
Și-mpreună, fi-vor veșnic în a cerului Grădină.