SĂ NU MAI PLÂNGI...
  
 Să nu mai plângi copile, nu mai plânge! 
 De mila ta nici iarna nu mai ninge, 
 Intră în casă, dă-ți jos hăinuța zdrențuită 
 Aș vrea să-ți dau un colț din pâinea aburindă. 
  
 Intră să te-ncălzești puțin, copil sărman,
 Întinde-mi mâna să îți dau un ban, 
 Și-ți pun pe pâine dulceață de gutui 
 Nu-i vina ta copile că ești copilul nimănui. 
  
 Câtă durere-i în privirea ta, copil fără de soartă, 
 Nu ai avut putere nici să strigi la poartă, 
 Colinzi și răscolești gunoaie cu mâna-ți tremurândă 
 Și parcă mă întrebi: - Ai fost cândva și tu flămândă? 
  
 Te-am întrebat pe unde-ți sunt părinții, 
 Și îmi arăți icoana, mângâindu-i sfinții, 
 Cu glasul stins printre suspine 
 Îmi spui că Dumnezeu i-a luat de lângă tine. 
  
 Să nu mai plângi copile, nu mai plânge! 
 De mila ta nici iarna nu mai ninge, 
 O toamnă tristă plouă în ochii tăi, 
 Ți-aș da și viața mea, copile, dar nu-ți mai pot întoarce părinții înapoi. 

 Autor: Dorin Dumitriu