*Gata, oameni dragi! Opriți-vă! Opriți-vă cinci minute din ce faceți! Lăsați telefonul, calculatorul, orice vă poate distrage atenția!

Opriți-vă din muncă, din stres, din ceartă, din scandal, din indiferență, din ură, din răutate!

Opriți-vă și îndreptați-vă privirea spre Cer, ziceți o rugăciune sau încercați prin gânduri curate să luați legătura cu Dumnezeu!

Cercetați-vă inima și vedeți dacă mai este dragoste și iubire în ea!

Încercați să nu mai fiți roboți, măcar zece minute!

Îmbrățișați pe cineva, spuneți-i cuiva drag că-l iubiți, zâmbiți tuturor din jurul vostru, chiar dacă unii se vor mira de acest lucru.

Fiți oameni zece minune, fiți fericiți! 
Unde alergați atâta? De ce atâta grabă să le faci pe toate astăzi!

Mâine vei proceda la fel și atunci timpul tău să zâmbești, să iubești, să fii fericit, când îl mai ai?

Fii fericit acum, căci în clipa care a trecut nu ai fost, poate, și cea care vine nu ai garanția că o apuci. 
Nu te închide în temnița minții tale, fii liber! 
Te îmbrățișez, suflete drag, oriunde și oricine ești pe acest pământ și ai nevoie de asta!

*Să ne ierte Dumnezeu pe toți, că tare suntem neputincioși și păcătoși! Iert, trec cu vederea, înțeleg neputința, dar când cineva mă ia de prost, atunci fac în așa fel încât să creadă că are dreptate. Puțin mă interesează ce cred oamenii, ei oricum azi te vad într-un fel și mâine în alt fel. Sincer, îmi place să fac pe prostul, pentru că atunci, cel ce te crede așa, se descoperă în fața ta în toată splendoarea vicleșugului... 

(Părintele Ioan Danci)