Câteva cuvinte de folos de la Sfântul Vasile cel Mare:

*Nu-l invidiaţi pe cel bogat pentru averea sa, pe cel puternic pentru demnitatea sa şi pe cel înţelept pentru ştiinţa sa, căci toate acestea sunt mijloace ale virtuţii doar pentru cei care le întrebuinţează bine, fiindcă fericirea nu stă în ele însele.
Dumnezeu nu se uită la fapte, ci la dragostea cu care au fost făcute. Nu e nimic mult când oamenii iubesc puțin, așa cum nu este puțin când oamenii iubesc mult. Fără îndoială că Dumnezeu rânduieşte faptele noastre mai bine decât am putea-o face noi înşine. Nimic nu este atât de propriu firii noastre ca a fi în comuniune cu alţii, a avea nevoie unii de alţii şi a ne iubi unii pe alţii.

*Când tu vorbeşti în ascuns cu tine însuţi, cuvintele tale sunt cercetate în cer. De aceea şi răspunsurile îţi vin de acolo. Fuga de păcat este apropiere de Dumnezeu. Cineva care a primit o binefacere, trebuie să aibă aceeaşi stare faţă de binefăcătorul său, pe care a avut-o Sfântul Apostol Petru când Domnul Hristos a vrut să-i spele picioarele.
Să nu socoteşti că Dumnezeu are nevoie de slavă. Vrea, însă, să fii vrednic de a-L slăvi. Când gândirea nu se mai împrăştie printre cele din afară şi nu se mai împrăştie în lume, prin simţuri, ea se întoarce spre sine. Prin sine, mintea se ridică până la contemplarea lui Dumnezeu.
 

*Invidia calomniază virtutea: pe cel viteaz îl numesc nechibzuit, pe cel cumpătat - nesimţitor, pe cel drept - aspru, pe cel înţelept - nelegiuit, pe cel mărinimos îl numesc mărunt, pe cel darnic - risipitor, iar pe cel avar, din contră, îl numesc econom. Pentru ce a primit Iov şi caii şi asinii şi cămilele şi oile şi toate mângâierile din belşug, într-un număr îndoit, iar numărul copiilor a fost egal cu cel al morţilor? Pentru că necuvântătoarele şi toată bogăţia au pierit cu desăvârşire, dar copiii îi va avea pe toţi la Înviere.

*Căsătoria este conformă cu legea şi cu Sfintele Scripturi, când nu patima este cea care trece înaintea legii, ci când ceea ce este necesar satisfacerii reciproce şi zămislirii copiilor fixează căsătoria în scopurile ei. Consimţământul la căsătorie va fi cu adevărat cinstit când nevoile căsătoriei fiind cunoscute dinainte şi temelia fiind aşezată conform cu legile stabilite de Domnul, plăcerea împreunării sexuale, care face din cei doi un singur trup, va fi consecinţa nevoilor căsătoriei.
 

*Binele nu-l găsim în cele trecătoare, ci suntem chemaţi să ne împărtăşim din bunurile cele veşnice şi adevărate. Scripturile sunt pline de tămăduiri. Fructul esenţial al sufletului este adevărul. Cum îi veţi creşte pe copiii voştri în rânduială, când voi înşivă duceţi o viaţă fără rânduială? Dacă vrei să educi pe alţii, educă-te mai întâi pe tine însuţi în Duhul Lui Dumnezeu!

*Fericit este acela care nu gândeşte rău! Priveşte în morminte şi vezi, oare poţi deosebi cine a fost slugă şi cine a fost stăpân?

*Liniştea este începutul curăţirii sufletului. Noi, dacă suntem înţelepţi, să luăm din cărţi numai ceea ce ni se potriveşte nouă şi ceea ce se înrudeşte cu adevărul, iar restul să-l lăsăm. Orice rău este o infirmitate a sufletului.