Să ai smerita cugetare. Pe toți cei din jurul tău să-i socotești că sunt mai buni, mai apropiați de Dumnezeu ca tine. Pe duhovnic să-l asculți ca și cum ți-ar vorbi Însuși Dumnezeu, pentru că nu există duhovnic care să te învețe răul. Totdeauna el o să te povățuiască să te depărtezi de cele rele și să te apropii de cele bune. Ăsta-i începutul. Să citim Sfintele Cărți, învățăturile Bisericii, fiindcă, dacă nu citim învățăturile Sfinților Părinți, nu-i așa, de multe ori greșește omul fără să știe. Dar, oricât ar fi, firea omului cunoaște care-i binele și care-i răul. Dumnezeu l-a făcut pe om după chipul și după asemănarea Lui, vasăzică nu a făcut ceva rău, a făcut bine. Acuma, după firea ta cea omenească dată de Dumnezeu, dacă te osârduiești să fii aproape de Dumnezeu, de-acuma singur vezi: "Lucrul ăsta nu-i bun. Uite, am spus minciuna aceea, dar nu-i bine. Uite, l-am urât pe acela că a făcut o faptă bună, nu-i bine."

De la sine, de-acuma, încearcă să te conformezi. Dar, ca să fim mai siguri, să citim scrierile Sfinților Părinți, povețele Bisericii, că acelea-s hotarul nostru. Da. Și ca tânăr, să păzești cu sfințenie curățenia sufletească și trupească, pentru că nimic spurcat și necurat nu va intra întru Împărăția cerurilor.

Mai tot timpul suntem nerăbdători, pentru că suntem mândri. Dumnezeu încearcă să ne învețe smerenia mai mult decât orice altceva.

Dacă ai smerenie și iubire ești în rugăciune… Pentru noi ascultarea cu dragoste este lucrarea noastră permanentă. Ascultarea duce la smerenie, iar smerenia duce la rugăciune.

Unde este pace și dragoste, acolo este Dumnezeu! Ai pace și dragoste cu ceilalți, să știi că Dumnezeu este cu tine.

(Părintele Dionisie Ignat de la Colciu)