Când au venit unii dintre ucenici la părintele arhimandrit Chiril Pavlov (1919-2017) și i-au spus că acum sunt o mulțime de oameni în biserici și că există nădejde, deoarece s-a întărit credința între oameni, bătrânul i-a trimis să aducă o găleată plină cu apă.
După ce s-au întors, le-a spus:
- Aceasta este mulțimea oamenilor care merg acum la biserici.

Apoi le-a spus să golească apa din găleată. După ce au golit-o, au mai rămas în găleată trei stropi.
Atunci le-a spus:
- Aceștia sunt cei care se mântuiesc acum. Văzându-i mirați, bătrânul le-a răspuns:
- Cei mai mulți oameni merg la biserică cu cuvântul «Dă-mi, Doamne!» Dă-mi sănătate, dă-mi avere, dă-mi familie, dă-mi copii... Foarte puțini vin la biserică cu cuvintele «Iartă-mă, Doamne! Îmi pare rău pentru păcatele mele! Îmi pare rău că nu te-am iubit! Îmi pare rău că te-am uitat!»
Și, din păcate, multe dintre aceste cuvinte nu sunt rostite nici de aceia. Merg de atâția și atâția ani la biserică, dar nu înțeleg că în Biserică trebuie să intri ca un păcătos ce se pocăiește, iar nu ca un drept închipuit, care îi face o favoare Lui Dumnezeu, dacă este în biserică.