Odată, Protosinghelul Nicodim Măndiţă spunea unuia din ucenici:
– Părinte, eu nu-ţi dau post şi metanii multe. Că şi ursul şi şarpele postesc. Dar ursul tot urs rămâne şi şarpele tot şarpe. Când muşcă, amândoi omoară! Aşa şi omul, posteşte uneori mult, dar în inimă este plin de răutate, iar când dezleagă la mâncare ... Detalii... »
- Fii optimist, încrede-te fără rezervă în Pronia Dumnezeiască.
– Roagă-te necontenit, lasă-te în voia Lui Dumnezeu, mulțumește pentru toate.
– Bucură-te dacă Domnul te-a găsit vrednic de încercare. Suferința este de trebuință și pentru cel ce suferă și pentru mai binele lumii întregi.
– Nu te lega de nimic din cele vremelnice.
...
Detalii... »
La 14 septembrie 2002 trece la Domnul părintele Sofian Boghiu.
A fost închis timp de 6 ani la Jilava, Aiud, Galați, Salcia.
La București, am fost mutat în altă cameră, mai luminoasă, cu un singur pat și cu un deținut în ea. Purta barbă și păr lung, avea ochi senini și plini de evlavie. De la prima ... Detalii... »
Eram într-un pelerinaj cu Cuviosul Gherontie, când avea 78 de ani. Eu nu i-am spus niciodată Cuviosului că am făcut tromboflebită de cinci ori pe piciorul drept şi am probleme cu circulaţia sângelui. În acel drum, la cazare, mă vedeam cât de umflate îmi erau picioarele. Nu mai vorbesc de dureri… Într-o seară, m-a durut atât de rău, încât a trebuit să ţin pic ... Detalii... »
Omul vindecat, sănătos duhovniceşte, primeşte iluminare de la Duhul Sfânt şi dacă Dumnezeu doreşte, şi îndumnezeire, tot de la harul dumnezeiesc. Omul sănătos duhovniceşte este cel care se află în stadiul iluminării, adică are rugăciunea neîncetată care în forma cea mai deplină a ei este auto-lucrătoare. Adică omul nu mai se roagă, depunând efort personal, ci &bdqu ... Detalii... »
Trupul trăieşte, dacă e locuit de suflet, iar sufletul trăieşte dacă e locuit de Dumnezeu. Aşadar, sunt oameni care au într-înşii suflete vii, şi sunt oameni care au suflete moarte (Apocalipsa)
Starea sufletului dincolo de mormânt este continuarea stării sale pământeşti, fie în viaţă, fie de moarte.
... Detalii... »
Să nu uităm că toate lucrurile materiale pe care le-am făcut rămân. Dacă le-am făcut și ne-am folosit de ele fără să ne vătămăm sufletește, fără să stârnească în noi orgoliul, atunci nu este niciun păcat. Dar, dacă le-am făcut spre osânda noastră și stârnesc în noi patima, răutatea, crima, răzbunarea, viclenia, înșelăciunea, pizma, ura, minciuna, atu ... Detalii... »
Să zicem că cineva îţi face vreo nedreptate. Tu în toate privinţele eşti cinstit şi o vecină, soţul, soţia sau unul din copii se va răzvrăti împotriva ta şi-ţi va zice cuvinte de ocară, desfrânat, desfrânată, cuvinte grele care-ţi pătrund inima ca o sabie şi nu pricepi ce poate fi, ba te şi mânii şi dai şi tu cu o sabie asupra lui şi aşa se ajunge la vrajbă şi ... Detalii... »
Inima omului este laboratorul în care energiile create, sub puterea și cu lucrarea harului sunt transformate în energii divino-umane. Dar noi nu suntem lămuriți: care sunt aceste energii create? Tot ce „mișcă” în mine, tot ce simt, gândesc, spun, fac! Dar „carnea” acestei transformări este simțirea.
... Detalii... »
Ce-s alea disperare și deznădejde? Deznădejdea, disperarea, e cel mai mare păcat. Nu spune așa, că “eu n-am să mă mai mântuiesc, că eu degeaba mă rog“, nu! Tu să spui așa: “De unde-s gândurile astea? Ba nu. Eu, cu ajutorul Măicuței Domnului, am să mă mântuiesc.” Ușa Raiului e deschisă, tată! Numai noi să vrem să intrăm în el, ... Detalii... »